Kohl fuge si nu se mai opreste pana ajungi ca un panda

Cine nu își dorește ochi minunați, machiați perfect, ne un negru adânc care rezistă? Problema e că de cele mai multe ori creionul kohl fuge și nu se mai oprește, iar tu ajungi să arăți ca un panda. Niciodată liniile trasate cu atâta migală nu stau acolo unde trebuie și la finalul zilei toată truda și frumusețea se duce pe apa sâmbetei, iar în locul liniilor clare rămân numai cercuri înnegrite. Întrebarea este: cum fac să nu se întâmple asta?

1. Fără zone grase și fără transpirație:
Este important ca zona ochilor să fie cât mai bine curățată pentru că acolo rămân reziduuri uleioase. Așa că înainte de aplicarea creionului, curăță foarte bine zona. Eventual folosește niște dischete demachiante cu apă rece și aplică pe zonă pentru a preveni transpirația. Poți pune niște pudră pe pleoapă, deoarece pudra absoarbe excesul de grăsime și creionul nu se va mai întinde. O poruncă din cartea machiajelor zice așa: folosește primer pentru pleoape și nu degeaba. Primerul matifiază pleoapa și cu cât este mai mată, cu atât creionul va rezista mai mult. Nu aplic fond de ten sau anti-cearcăn pe pleoapa superioară. Acestea sunt produse uleioase și creionul se va întinde mai repede.

2. Alege inteligent:
Dacă vrei să cumperi un creion, mai bine investește în mărci bune, cu formulă care nu se duce, rezistentă la apă. Creioanele rezistente la apă durează mai mult decât cele normale. De exemplu, cred că știi deja că eu sunt fană produse rezistente la apă: de la creioane, rimel și până la ruj toate au o rezistență cât mai mare. Când vine vorba de creioane, pentru că am și ochii sensibili, prefer să investesc în produsele rezistente la apă. Trebuie să îmi pun lacrimi artificiale de câteva ori pe zi și un creion care nu este rezistent la apă ar fi un dezastru pentru mine.

3. Aplică fard pentru creion:
Cel mai bun sfat pentru o rezistența cât mai mare a creionului este să îl fixezi cu fard de ochi. Folosește o pensulă mică, plată, conică și aplică fardul exact pe linia de creion. Ai grijă la aplicarea rimelului să nu lași urme peste tot. Pentru îndepărtarea rimelului aplicat aiurea eu folosesc versatilul bețișor de urechi. Poți ține bețișoare și în geantă și când vezi că ți se întinde creionul folosește-le pentru a îndepărta excesul.

ochi_fara_coada

4. Evită cozile:
Marginile ochilor sunt predispuse la întinderea creionului. Încearcă să nu tragi linii și pe acolo. Știu, “cat eyes” arată minunat, dar nu vrei în câteva ore să ajungi din “cat” în panda. Poți încerca să tragi o linie mai groasă în partea în mijloc și una subțire spre margine. Sau poți evita marginile cu totul. Eu de când am început să evit cozile, am o relație minunată cu creionul pe care la început îl evitam.

Vine vacanta cu gentile incarcate

Când vine vorba împachetat trăiești cu impresia că vacanța vine și pleacă cu gențile încărcate? Uneori, oricât de mult ai încerca nu reușești să te organizezi și să îți iei ce trebuie și pui o mie de lucruri inutile în bagaje? Nu dispera! Hai să îți dai niște sfaturi utile despre ceea ce ar trebui să ai și ce nu bagaj. Asta din partea unei persoane care a plecat în vacanța de iarnă cu un rucsac din ăla pentru laptop și în care a reușit să îndese toate cele necesare pentru trei zile de vacanță și două pe drum pentru două persoane. Și toată treaba asta cu împachetatul devin destul de simplă dacă îți pui câteva întrebări de bun simț și răspunzi sincer la ele.

20151127_195255_HDR

Cu atât am plecat în vacanța de iarnă

Când vine vorba de haine întrebarea de bază este: pot purta acest articol vestimentar de mai multe ori? Dacă articolul respectiv este destul de versatil pentru a putea fi purtat în diferite combinații, atunci da îl poți pune în bagaj. Sigur nu ai să ai nevoie de rochia roșie din dantelă dacă mergi câteva zile la munte. Dacă nu ai purtat niciodată perechea aia albă de pantaloni care zace de un an în dulap, să știi că nici în concediu nu ai să nevoie de ei. Alege articolele simple, comode și multifuncționale. Pentru o vacanță de 10 zile din care jumătate la munte și jumătate la mare m-am decis că o fustă și o rochie vaporoase sunt de ajuns. Mai am nevoie de două perechi de pantaloni de in (deoarece nu ocupă mult spațiu în bagaj) și o pereche de blugi. La care adaug câteva tricouri (deoarece merg și la pantaloni și la blugi și pot fi purtate ca atare sau pe sub geacă), o bluză de trening și o geacă. Mai mult decât atât, dacă bluza este dintr-un material care se boțește, mai bine las-o acasă. Chiar nu vrei să cari și un fier de călcat cu tine.

La încălțăminte întrebarea este: pot merge 100 de km cu aceste încălțări? Trebuie să iei în considerare clima și activitățile planificate. Nu îți lua tocuri de 10 cm la munte. De fapt nu îți lua tocuri de 10 cm nicăieri în concediu. Acolo te duci să te relaxezi nu să fii o divă. Pentru mare ai nevoie de o pereche de balerini care pot fi purtați atât la pantaloni cât și la fustă, iar pentru munte de o pereche de adidași deoarece sunt multifuncționali si merg și la pantaloni și la blugi. Și crede-mă că nimeni nu o să dea ochii peste cap dacă alegi să porți adidași la fustă. Încălțămintea trebuie să fie cât mai comodă. Dacă ai purtat-o o dată și ai făcut bătături sau nu te-ai simțit confortabil în ea, nu o lua în concediu.

IMG_0114

La capitolul cosmetice în general este mult mai dificil de ales. Eu tot timpul trăiesc cu impresia că o să am nevoie de toate cosmeticele posibile. Dar o regulă: iau toate cosmeticele pe care le consider necesare și pe înșir pe pat. Apoi, mă uit cu atenție la fiecare și încep să scot din ele. Ca o listă minimală am nevoie de fond de ten sau BB Cream, dischete demachiante și demachiant pentru față și ochi. Un creion pentru ochi și un rimel, la care adaug un ruj. Încerc tot timpul să iau produse mini sau mostre cu mine. De exemplu în loc să iau rimelul Hypnose de la Lancome în varianta full size, aleg să iau cu mine produsul în varianta mini. Decât să iau 2 rujuri full size de la Maybelline, mai bine iau un ruj mini de la Lancome. Decât să iau peria de curățare Clarsonic Mia 2 care este mare și grea, mai bine iau Foreo Luna Mini. La fel și pentru serul antioxidant de la Paula’s Choice.

IMG_0118

Pentru păr am nevoie de CC Cream + cremă solară. Nu uit niciodată acasă crema cu SPF cât mai mare. Pentru sprâncene un creion multifuncțional este de ajuns. De ce să cari o cutie cu produs + o pensulă, când poți avea 2 în 1. Pentru că fondul de ten, crema și pudra pot fi aplicate toate cu BeautyBlenderul, nu am nevoie să mai iau cu mine și pensulele pentru pudră sau pentru ochi. Încerc să am un machiaj minimal, să renunț la smokie eyes, la cat eyes, la contouring sau la strobing pentru nu căra foarte multe produse cu mine. Poți arăta foarte bine cu un machiaj natural, minimalist.

IMG_0120

Ca și exemplu periei rotative de la Rowenta care are 2 perii (una mai mare și una mai mică) – ia cu tine numai una dintre ele. Chiar nu cred că vei avea nevoie de amândouă. O poți alege pe cea mai mică care ocupă mult mai puțin spațiu. Fiind multifuncțională nu mai ai nevoie și de uscătorul de păr cu tine.

În concediu nu lua cu tine lucrurile de valoare. Dacă ai un pulover de cașmir pe care ai dat 2 salarii, nu îl lua cu tine în concediu. Întrebarea de bun simț la alegerea lucrurilor de valoare este: cât de mult o să plâng dacă pierd acest lucru? Întotdeauna există riscul să se piardă bagajele (mai ales pe avion), ți se poate sparge camera de hotel sau poți uita bagajul pe undeva. Nu are sens să cari cu tine lucruri de valoare. Și aici includ bijuteriile. Mai bine ia niște gablonțuri ce pot fi înlocuite ușor. Nu cred că vei avea nevoie și de telefon, laptop, tabletă și eventual 2 televizoare cu tine. Telefonul și camera foto (eu îmi iau numai telefonul în ultima perioadă deoarece camerele sunt destul de performante pentru a furniza calitatea dorită) sunt mai mult decât suficiente. Chiar dacă ai blog, programează din timp niște articole pentru acea perioadă și despre concediu poți scrie când vii acasă. Astfel eviți să cari cu tine și laptopul.

Nu uita de esențiale: periuța de dinți, pastă, hârtie igienică, șervețele, șampon+balsam. Dacă ai produse esențiale foarte mari (cum ar fi un șampon la 1000 de ml, mai bine cumpără câteva recipiente mai mici și pune produsele acolo). Deoarece a trecut perioada comunistă când nu găseam nimic în niciun magazin, orice uiți acasă poți cumpăra de oriunde. Eu tot timpul iau cu mine încă două produse fără de care nu pot să plec de acasă: lacrimile artificiale pentru ochi (deoarece am ochii sensibili) și ibuprofenul. Într-o țară străină nu știi niciodată ce medicamente se dau sau nu pe rețetă sau care este programul farmaciilor. Cum durerile de cap sunt la ordinea zilei pentru mine, mai bine să fiu sigură decât să îmi iau lumea în cap de durere.

În caz că am uitat ceva, te invit să îmi scrii în comentarii!

Garnier Olia nuanta 6.6 Intense Red – aceeasi poveste

GarnierOlia66Acum mai bine de doi ani am cumpărat vopseaua de păr Garnier Olia nuanța 6.6 Intense Red în urma tuturor părerilor pozitive de pe bloguri și am rămas foarte dezamăgită. Zilele trecut am zis să o încerc din nou poate în doi au mai schimbat ceva. Mai sunt produse la care, în timp, companiile mai schimbă câte ceva. În plus, culoarea chiar și pe cutie este foarte atrăgătoare.

Din nefericire pentru noi nu au reușit să adauge măcar un aplicator în cutie. Iar a trebuit să caut un castron și o periuță de dinți ca să pot amesteca culoarea. Totuși, cred că aș putea să trec peste acest neajuns, deoarece încă o dată m-am convins că această vopsea nu are un miros strident sau chimic, ci miroase foarte bine a uleiuri și flori. Măcar de data asta mi-a ajuns vopseaua pentru tot părul, dar am părul ceva mai scurt decât la prima testare.

IMG_0069

Culoarea s-a cam dus după primele două spălări. Așa arată apa din cadă. Și eram la a doua spălare după vopsire nu la prima. Vopseaua curge îngrozitor și culoarea se ia ceva de speriat. Acum, stau și mă gândesc ce se întâmpla dacă eram la piscină? În plus, după doar două spălări părul s-a decolorat și el foarte tare. Cumva logic dacă mă uit câtă vopsea curge în apă. După vopsire aveam fix culoarea de pe cutie, acum arăt ca un morcov. Îmi pare rău că nu am făcut o poză imediat după vopsire, dar nici prin cap nu mi-a trecut că într-o săptămână nu o să mai am ce să îți arăt.

IMG_0072 IMG_0075

 

Cel mai probabil va trebui să folosesc un nuanțator până la următoarea vopsire, căci nu pot să mă vopsesc săptămânal.

Romania se autodistruge

România este țara unde parcă toată lumea luptă ca să mai distrugă ceva. Efectiv România se autodistruge. Și aici nu sunt numai politicienii de vină, ci și noi oamenii de rând. Sistemul de învățământ este la pământ și asta nu de azi, de ieri sau de la revoluție, ci de zeci de ani. Despre revoluție nu știu prea multe, eram în clasa I, primul trimestru când s-a întâmplat. Îmi aduc aminte doar că mi-a plăcut foarte mult că nu mai trebuia să cântăm imnul la începutul fiecărei zile. Doamne, cât uram să cânt Trei culori cunosc pe lume. Eram în clasă 42 de copii. După revoluție, ne-au despărțit în 2 clase. Elevii mai buni au rămas în clasa în care eram eu și cei mai slabi au fost trimiși în altă clasă. Din clasele 1-4 țin minte doar orele de franceză. Pentru că eram clasa mai bună, ne-au pus să facem franceză. Cei de la cealaltă clasă, despărțită de noi au făcut rusă. Așa era pe atunci, făceai ori rusă ori franceză. De engleză nici nu putea fi vorba.

Învățătoarea avea o pasiune sadică de a ne trage de perciuni. Nu făcea asta foarte des, eram o clasă relativ liniștită. Sau poate că am scăpat eu ieftin pentru că mama lucra în școala respectivă. Pe băieți îi bătea cu rigla la palmă. În caz că nu știți pe atunci riglele erau din lemn, groase și aveau 3 colțuri. Așa ca să doară cât mai tare. Nici în ziua de azi nu suport să îmi pună cineva mâna pe păr nici măcar să mă mângâie. Mersul la coafor e un chin de neimaginat și încerc să-l evit cât de mult posibil. În 90% din cazuri mă vopsesc acasă, rareori merg la coafor pentru a mă vopsi – poate doar atunci când vreau o culoarea mai zurlie și nu îmi iese acasă. În rest, ajung la coafor doar când trebuie să mă tund sau când am un eveniment. Și mama a avut tendința într-o perioadă să mă tragă de păr, până i-am zis cu toată stima și respectul că îi dau două peste cap dacă mai bagă mâna în părul meu. Cred că s-a speriat, căci nu a mai încercat. Mi-a părut rău apoi, e mama totuși. Dar am fost mulțumită că am oprit-o din a mai băga mâna în părul meu. Nu i-am zis niciodată de ce nu suport să pună mâna cineva pe părul meu. Dar nici ea nu a întrebat vreodată.

Am început orele de engleză abia în clasa a 6 a. Mi-au plăcut, dar am crezut că pot prinde limba asta din zbor. Când m-a scos profesoara la tablă, nu știam să scriu niciun cuvânt. Nu mergea să le scriu după ureche ca la franceză. Bineînțeles că nici profesoara nu ne-a oferit o alternativă de învățare. Ne-a spus scurt: le învățați cum se scriu pe de rost ca pe o poezie. Și eu uram poeziile. Dar am încercat să învăț și să țin pasul. Ce metode de predare, ce atrage a copiilor… pur și simplu mecanic. Tot. Totuși pe profesoara de engleză o să o țin minte toată viața. În clasa a 8 a ne-a întrebat pe rând ce vrem să facem mai departe la liceu. Eu i-am zis că vreau să merg la liceul teoretic, profil bilingv engleză – franceză. S-a făcut foc și pară și mi-a zis că să nu fac așa ceva în niciun caz. Eu nu voi reuși niciodată să învăț engleza. Nu voi putea să pronunț niciodată cuvintele în engleză, deoarece nu am ureche muzicală. Obligatoriu să îmi aleg altceva, că cu engleza nu voi face eu mare brânză. La auzul unor asemenea cuvinte categorice probabil că cei mai mulți copii ar fi abandonat. Mai ales că eram încă pe vremea când ceea ce spuneau profesorii era lege. Pe mine m-a ambiționat. Și am mers la liceul dorit la profilul dorit.

O prietenă foarte bună din generală a ales un liceu cu profil mecanic. M-am rugat de ea foarte mult timp să își schimbe părerea și să meargă cu mine la liceul teoretic. Într-o zi s-a enervat de insistențele mele și mi-a zis în față că e conștientă de limitele pe care le are și că nu poate alege un liceu teoretic. Nu i-am mai zis nimic și abia acum am realizat că erau vremuri în care chiar și copii erau conștienți de limitele pe care le au, mai ales cele financiare. Trist e că ea poate ar fi făcut față, adică mai mult ca sigur ar fi făcut față, dar în decizie au contat și limitările materiale deși învățământul se presupune a fi gratuit. Din păcate am pierdut legătura cu ea după începerea liceului. Mi-am făcut alți prieteni, am avut alți profesori și viața și-a continuat cursul. Din liceu îmi aduc aminte doar de profesorul de franceză care era deosebit. Nu făcea nimic la ore. Stătea doar și povestea pe unde a mai fost în concediu și cam atât. Patru ani de liceu nu am făcut boabă de franceză. La un moment dat, m-am ridicat în timpul unei ore și i-am reproșat că nu face nimic la ore și că am rămas numai cu franceză învățată în generală. Mi-a răspuns că să nu îl învăț eu pe el cum se țin orele. Până la terminarea liceului nu s-a schimbat absolut nimic.

Partea cea mai rea din anii liceului a fost că nu am făcut gramatica limbii române deloc. Doi ani am avut un profesor minunat de limba română. Era diferit de ceilalți profesori pentru că deși făceam numai literatură ne punea să gândim. Nu accepta să îi expunem idei luate din cărți, ci voia să audă părerile noastre. Era un om cult care ținea foarte mult la părerea fiecăruia și care te punea să gândești. Din păcate, tocmai din cauza metodelor considerate neortodoxe pe vremea aceea, a fost mutat disciplinar la o școală de la sat. Chiar dacă era exigent și nu punea note mai mari de șapte (dacă luai nota șapte la el erai un mic geniu), mi-a părut foarte rău după el. Când a plecat ne-am trezit cu un alt profesor de limba română care aprecia foarte mult lucrările copiate din cărți și penaliza orice idee care venea de la noi. Am făcut referate, literatură și am învățat rezumate pe de rost de ne-au sărit capacele. În doi ani, ne-a transformat în roboței care învățau mecanic orice.

Și în toată perioada de atunci încă mă întreb de ce sistemul ăsta tâmpit nu se schimbă din temelii? De ce încă se învață tone de lucruri inutile, de ce profesorii nu încurajează gândirea și logica? De ce intrăm oameni și ieșim idioți din școală? Și mai ales de ce nu mai există școli profesionale sau de arte și meserii? Dacă un copil nu poate/nu vrea să meargă la liceu/facultate de ce nu i se oferă șansa de a găsi alt traseu în viață? Oare ăstora de la minister cine le repară țevile care se sparg? Cine le văruiește pereții? Oare ei chiar nu înțeleg cât de greu este să găsești oameni specializați într-o anumită meserie?

Page 28 of 140« First...1020...2627282930...405060...Last »
error: Content is protected !!