Ce ai aprecia la un salon de nunta?

Ce ai aprecia la un salon de nunta?
Mama şi tata şi-au petrecut tinereţea cu distracţia specifică pentru perioadă comunistă: nunţile şi cumătriile. Au nenumăraţi fini cununaţi sau botezaţi… cred că nici chiar ei nu îi mai ştiu pe toţi. Aşa că nunta mea a devenit rapid un subiect de discuţii şi de dispute. Nici eu şi nici jumătatea mea nu ne doream nuntă mare şi cu fast, adică nu ne doream nuntă deloc în acele momente. După cununia civilă, eu eram ocupată până peste cap cu dizertaţia pentru masterat, iar el muncea de rupea ca să prindă o avansare. Deci, numai la toată tevatura unei nunţi nu ne stătea gândul, dar după îndelungi discuţii şi certuri cu mama mai ales, am cedat şi am lăsat-o să se ocupe de organizarea nunţii. Numai că totul a fost în pripă, pentru că până ne-a convins, până am stabilit data, nu prea mai aveam de unde să alegem un salon de nuntă ca lumea, deoarece majoritatea erau ocupate. Aşa că a trebuit să ne mulțumim cu ce am găsit. Puţin dezamăgită şi ocupată până peste cap, am lăsat organizarea nunţii cu totul în grija mamei şi a naşei. Şi când zic cu totul, mă refer că pe 29 am avut susţinerea lucrării de dizertaţie, iar pe 30 m-am dus, m-am îmbrăcat în rochie şi hai la nuntă.
Când am văzut proba nr. 3 de la Spring SuperBlog am rămas dezamăgită, nu din cauza probei, ci din cauză că nu am ce să povestesc de la nunta mea, aşa cum o vor face probabil celelalte fete înscrise la concurs.
Mi-ar fi plăcut să îmi rup picioarele în căutarea salonului perfect de nuntă, care să fie spaţios, nu ca cel unde a fost nunta mea care avea 4 stâlpi fix în mijlocul sălii. Mi-aş fi dorit să pot alege din mai multe decoraţiuni pentru salon, să am huse bleu pe scaune cu funde mari de-un galben pai, iar aranjamentele florale să fie din cale albe cu cale roşii. Probabil că din descriere totul o să vi se pară chicios, dar în imaginaţia mea nu este deloc aşa, totul se îmbină perfect: de la nuanţele huselor pentru scaune, la feţele de masă, la perdelele de la ferestrele salonului. Şi apoi mi-ar fi plăcut să existe o piscină şi să putem dansa valsul mirilor acolo deasupra apei, acompaniaţi în surdină de un pian.
Deşi ringul de dans a fost destul de generos şi la mine, mi-ar fi plăcut ca acesta să fie mai bine delimitat şi să nu fim nevoiţi să ne fugărim printre stâlpii de susţinere, iar spaţiul verde din faţa salonului mi-ar fi plăcut să fie amenajat cu diverse dispozitive de iluminare care să arunce o lumină difuză pe tufele de trandafiri abia îmbobociţi, care bineînţeles la nunta mea nu au existat deloc – nici dispozitivele de iluminat şi nici tufele de trandafiri. Ar fi fost drăguţ să reuşesc să ajung la stabilirea meniului, să am posibilitatea de a alege ce le punem pe masă invitaţilor şi mi-ar fi plăcut ca totul să fie furnizat de cei de la salonul de nunţi, nu să alergăm după vin, apă sau bere. La fel cum văd pe la televizor că se duc vedetele la degustări de prăjituri înainte de nuntă… eh, fiţe, dar e simpatic. Un foc de artificii, ar fi fost fix cireaşa de pe tort, de pe tortul miresei bineînţeles.
De cununia religioasă nici nu mai zic. De obicei preoţii sunt foarte expeditivi şi termina relativ repede, dar pentru că preotul mă cunoştea de mică s-a lungit şi s-a tot lungit, până m-a terminat, căci tocurile pe care le-am purtat nu prea s-au potrivit cu lungimea slujbei. Şi dacă tot vorbeam de valsul la piscină, o cununie lângă o piscină împodobită cu flori multicolore ar fi fost ceva de vis. Cred că ar fi vorbit invitaţii luni de zile despre nunta mea. Şi, apropo de invitaţi, mai ales în zilele noastre când lumea nu mai are bani şi venitul la nuntă a devenit un lux, mulţi nu au venit deşi li s-a pus la dispoziţie transport, aşa cum se face. Acum să nu credeţi că au avut la dispoziţie taxiuri, ca la un salon de nuntă cu ştaif, ci doar maxi-taxi, dar ar fi putut să vină oricum. Nu am făcut nunta pentru bani, ci pentru dragul de a fi alături de noi.
 Poate că nu am avut tot ce mi-aş fi imaginat că aş avea la nunta mea, dar am un soţ uimitor care mă iubeşte şi mă susţine, şi în ciuda nunţii nu tocmai pe placul meu, ne iubim de peste 8 ani şi asta e cel mai important.

Deodorantul poate fi prieten sau dusman!

Deodorantul poate fi prieten sau dusman!

 

Ţin minte că eram destul de fragedă când am descoperit deodorantul mamei. Sinceră să fiu nu mai ştiu ce marcă era, nu am dat importanţă pentru că mama, deşi o femeie frumoasă, nu a avut cultul produselor de machiaj. Singurele cosmetice pe care le folosea cu religiozitate erau deodorantul şi rujul. Poate, din acest motiv nici nu ţin minte ce marcă era deodorantul şi poate că tot din acest motiv am descoperit destul de târziu lumea cosmeticelor şi am devenit un pic mai pasionată decât ar fi normal. Aşadar, dintre toate produsele cosmetice am ajuns să preţuiesc rujul şi am început să testez deodorant după deodorant, pentru a-l găsi pe cel perfect potrivit mie. În timpul acestei căutări şi prin nenumărate teste m-am ales şi cu experiențe mai puţin plăcute. Din cauza deodorantului Lady Speed Stick am rămas cu o sensibilitate la nivelul subraţului care se manifestă de la un nivel abia simţit la un nivel foarte intens, în funcţie de emoţiile resimţite în acel moment. Astfel, viaţa mea, din acest punct de vedere, a devenit o perpetuă căutare a acelui deodorant cu farmec, care să mă protejeze de transpiraţie, dar care să nu îmi provoace sensibilitatea de piele pe care o urăsc din tot sufletul. 

 

Nu mă judecaţi greşit, dar am crezut tot timpul că suntem prea săraci ca să cumpărăm produse ieftine şi m-am axat mai tot timpul pe produse care mai de care mai costisitoare şi care nu au dat niciun rezultat sau care au avut rezultate destul de slabe. Vreau un deodorant care îmi fie prieten şi care să mă ajute, nu unul care să îmi fie duşman şi care să îmi provoace tot felul de reacţii adverse. 

 

Foarte de curând am rămas chiar uimită de ascensiunea unei mărci româneşti, cu produse accesibile tuturor, care până mai ieri era asociată cu comunismul şi care, în mintea mea de copil marcat de Ceauşescu, înseamnă produse ieftine, proaste, fără cap şi fără coadă. Şi judecând stric după ambalaj, deşi ar fi trebuit să ştiu că e posibil să existe fond fără formă, chiar erau fade şi fără acel vino-ncoa cu care ne-au obișnuit produsele capitaliste. Cred că aţi ghicit că firma despre care vorbesc este Farmec, o marcă românească care are toate şansele să devină o super-marcă în viziunea mea, deoarece şi-a îmbunătăţit imaginea vizuală atât a produselor cât şi a mărcii. 

 

Astfel, că am rămas uimită să aflu în cadrul Spring Superblog 2014 de gama lor de produse antiperspirante Gerovital H3 prof.dr. Ana Aslan. Descrierea acestora chiar m-a impresionat: formulare blândă, de tip emulsie, cu săruri de aluminiucare reglează procesul transpirației în zona axilară prin formarea unor hidroxi-geluri care blochează parțial canalele sudoripare, având Citrofol®, un ingredient organic, care inhibă descompunerea enzimatică a componentelor nemirositoare ale transpirației, fără distrugerea bacteriei implicate în proces, iar vitamina E are acțiune antioxidantă, care împiedică procesele de autooxidare ale compușilor nesaturați ai transpirației. Dintre variantele de deodorant antiperspirant eu aş alege pentru mine un deodorant antiperspirant Gerovital H3 Sensitive. L-aş testa şi în dulcele stil al blogurilor aş scrie câteva articole pe tema asta, deoarece trăiesc cu speranţa că este un produs care mi s-ar potrivit. 

 

Şi dacă aş fi în echipa de marketing a companiei Farmec aş face o companie inedită şi probabil controversată, dar care ar prinde. Aş lua cu mine nişte produse şi m-aş sui în primul mijloc de transport, acolo unde se adună parcă toţi oamenii care sunt certaţi cu apa şi săpunul şi care au probleme cu antiperspirantele şi le-aş oferi câte un produs: uitaţi pentru dvs. doamnă gratuit din partea companiei Farmec produsul deodorant antiperspirantGerovital H3 Splendide, vă rog să îl încercaţi, este chiar spendid aşa cum spune şi denumirea. Iar, pentru dvs. domnişoară produsul deodorant antiperspirant Gerovital H3 Fresh, cu un parfum proaspăt ca o zi de primăvară. Şi pentru dvs. deodorant antiperspirant Gerovital H3 Natural, cu miros natural şi fără parabeni. Probabil, că în primă instanţă, lumea s-ar uita ciudat, e posibil ca unele persoane să ne zică şi ceva de dulce pentru că atentăm la „curăţenia” lor, dar, cum românii nu refuză produsele oferite gratuit, cel mai probabil le-ar acceptat şi le vor testa. Astfel îşi vor da seama de calitatea acestora şi le vor cumpăra. Sau poate că echipa de marketing a companiei Farmec râde în hohote în acest moment de idea mea, dar oamenii pot fi educaţi şi educaţia se face prin exemplificare şi testare, nu ca în şcolile româneşti numai prin teorie. Şi prin implicarea tuturor poate că putem schimba unele realităţi urât mirositoare ale ţărişoarei noastre.

 

Weekfie-ul de saptamana asta – inscriere la SuperBlog

Weekfie-ul de saptamana asta – inscriere la SuperBlog

Weekfie-ul de săptămâna aceasta include 2 veşti.

Ieri am fost prin Carefour şi am găsit vopseaua de păr Olia de la Garnier. Nici măcăr nu ştiam că cei de la Garnier fac vopsea de păr. Nu ştiu dacă v-am spus vreodată, dar Garnier nu este chiar marca mea favorită. Până acum nu prea mi s-a potrivit niciun produs de la ei şi la un punct am renunţat să mai încerc, dar de câteva zile tot citesc peste tot despre loţiunea micelară – pe care am cumpărat-o tot ieri fiindcă mi se terminase cea de la Bioderma – şi despre care o să scriu cât de curând. Sinceră să fiu, eu mă uitam după Necta Color de la Schwarzkopf, dar la cât de obosită eram ieri nici măcar nu mi-am dat seama că am cumpărat altceva. Chiar şi azi la birou i-am povestit colegei mele Ingrid cât de încântată sunt că mi-am luat vopseaua de păr aia nouă de care vorbeşte toată lumea – Garnier – şi ea s-a uitat uimită la mine: – Dar, parcă nu era de la Garnier… eu nu şi nu că aia e. Ei bine, nu e aia, dar asta nu înseamnă că nu sunt la fel de super încântată. O să îi fac un review zilele astea. 

 

Iar cea de a doua veste probabil că o sa vă lase mască: am decis să mă înscriu la Spring SuperBlog 2014. Nu că aş fi eu cea mai talentată sau măcar talentată, bine eu nici măcar nu am timp să scriu prea mult, dar mi s-a părut o idee atât de interesantă încât nu am rezistat. Eu acum mă înscriu nu zic nu, dar mai depinde şi de cei din comisie dacă li se pare că blogul meu merită să intre în competiţiei. 
Aşa că vă rog să îmi ţineţi pumnii.  

Rasfat pentru noi femeile

Rasfat pentru noi femeile
Perioada februarie – martie înseamnă zile grele pentru majoritatea bărbaţilor. Nu îi bag pe toţi în aceeaşi oală pentru sunt convinsă că sunt şi bărbaţi cărora le place să cumpere cadouri şi să le ofere, dar marea majoritate a bărbaţilor au probleme când ajung la capitolul cadouri pentru iubite sau soţii. După ce abia a trecut Valentine’s day şi că vine acuşica şi românescul Dragobete, greul pentru ei abia începe – vine 8 martie. Şi dacă de 14 februarie a fost nevoie să îşi bată capul doar cu soţia sau iubita, acum trebuie să găsească cadouri pentru soţie, mamă şi soacră, fiică cel puţin. Fără să mai punem la socoteală toate colegele şi/sau amicele.

Aşa că dragi bărbaţi nepricepuţi cea mai simplă metodă de a ieşi din încurcătură este, bineînţeles, să cumpăraţi flori şi bomboane. Cam banal, dar vă scoate din încurcătură la modul cel mai simplu.

Ei, dar această metodă simplă este bună pentru colege şi/sau amice, chiar şi pentru soacră, dar ce ne facem cu fiinţele acelea minunate care ne umplu viaţa zi de zi, ca soţia, fiica sau mama? Cu ele cum procedăm, dragii mei? Mergem pe stilul clasic şi banal sau încercăm şi noi să alegem ceva la fel de minunat ca şi ele?

Şi ca să vă ajut şi să vă dau idei, puteţi alege ceea ce face cea mai plăcere oricărei femei, acel ceva ce o face să se simtă preţuită şi admirată, unică în ochii voştri, iar pentru asta trebuie doar să alegeţi bijuterii. Indiferent dacă este vorba de un inel, de cercei, de o brăţară sau de un set format din cercei şi brăţară sau inel şi brăţară, bijuteriile din argint cu pietre prețioase sunt alegerea cea mai potrivită. Nimic nu v-a aduce zâmbetul şi fericirea pe chipul femeii pe care vreţi să o răsfăţaţi ca o mică bijuterie.

Şi în bunul caz în care citeşte şi jumătatea mea mai bună acest articol: Dragul meu, într-adevăr nu sunt foarte ieftine şi da, te va ustura la buzunar, dar ţine cont că 8 martie este o dată pe an…

Page 28 of 29« First...1020...2526272829
error: Content is protected !!