Chestii din trafic

Zilele astea am fost mai mult pe drumuri şi a trebuit să mă joc de-a şoferul. De obicei, stau în dreapta şi îl las pe domnul K să îşi asume rolul de conductor, măcar la volan. Dar, necesitatea m-a obligat să conduc pe drumurile patriei, care pe lângă că sunt dezastru, zilele acestea sunt şi super aglomerate de maşini cu numere de Italia, iar şoferii acestor maşini sunt mai dezastru la volan decât o maşină cu numere de Botoşani condusă de o femeie, dar să nu discriminăm cumva.
Am observat nişte chestii care îmi toacă nervii încet dar sigur, şi nu numai mie…

1. Deşi se zice că femeile vorbesc mult, cred că cei care au scos zicala asta nu au auzit bărbaţii vorbind la staţie. Femeile cele mai guralive sunt mici copii, nu ajung nici la degetul mic. Am prins în trafic 2 camioane, iar şoferilor, de la Câmpulung până la Humor nu le-a tăcut gura nicio secundă. Aveam capul calendar, ca să nu mai adaug şi o durere infernală fix în creştet. Am tot sperat că o să le tacă gura sau că se vor plictisi, dar nicio şansă. Deci, cum să vă zic, dacă intraţi într-un coafor – toată vorbăria de acolo vi se va părea chiar odihnitoare.

2. Pentru ce ţi-ai pune staţie pe maşină dacă mergi oricum cu cel puţin 20 de km pe oră sub limita legală? Adică în afară să întrebi din 3 în 3 minute unde e poziţionat radarul şi să mergi cu 60 de km înainte de el cu cel puţin 30 de km pe oră sub limita legală, la ce îşi mai foloseşte? Şi tot în ideea asta nu îi înţeleg pe cei care atunci când văd un radar şi limita e de 60 de km pe oră, merg cu 45 de km ca să fie siguri că ei sunt în regulă. Poliţiştii stau în maşini şi râd de aceasta idee fără nicio logică.

3. Ştiţi vorba aia că până nu ridică ea coada, el nu intră în călduri? Mai nou staţia de pe maşină a ajuns noul mIRC. Se începe cu a cere o informaţie, cu un răspuns suav primit de la o “colegă” de trafic, cu o glumiţă mai mult sau mai puţin grosolană, cu un răspuns de pisică în călduri al demoaselei şi gata lipeala. Măi fetelor, serios acum, cât de jos aţi ajuns să vă agaţe camionagii în trafic? Cât de jos să te cobori să pui botul la afirmaţii cu conotaţii sexuale şi cât de idioată să fii să mai şi răspunzi? No, poate chiar le place, o fi noua metodă de preludiu…

Despre schimburi cu flipster

Despre schimburi cu flipster

Am primit un email despre o nouă platformă interesantă: flipster.ro, bazată pe o idee destul de simplă – schimbul de lucruri între persoane. Adică eu am o fustă şi tu ai o bluză şi eu vreau să schimb fusta mea cu bluza ta. Asta ţinând cont că multe persoane au în dulap lucruri pe care nu le folosesc şi cu care nu ştiu ce să facă – nici nu se îndură să le arunce că sunt aproape noi să zicem, dar nici nu mai au loc de ele.

Ideea e bună nu zic nu, numai că ei pe site declară că “Ideea pleacă de la o discuţie între Ina şi Cori despre schimbul de haine de copii. Idee de schimb – pare interesant de dezvoltat, discutam despre utilitate, interes şi avantajele unui astfel de serviciu.” şi dacă ne uităm bine la categoriile de pe site numai o categorie de schimb de haine pentru copii nu găseşti, mai ales că pe mine asta m-a convins să intru pe site. Categoriile nu se pot vedea până la conectare, aşa că am citit secţiunea despre noi şi chiar mi-am zis în sinea mea “uite ce idee bună au avut”, dar am rămas dezamăgită de acest aspect. Poate se vor gândi să implementeze pe viitor totuşi.

Conectarea se face numai cu cont Facebook, din motive obiecte zic ei – să existe un minim control că persoana e reală. Păi… sunt o mulţime de conturi de Facebook cu Pisi54 sau BigMAc78. Aşa că nu e absolut nicio logică, cu toate că ei zic că există una. Adică din site ajungi la o aplicaţie de Facebook, dai accept şi apoi îţi este creat contul. O fi şi asta o treabă… Iar în emailul de confirmare a contului, adică emailul de Facebook ni se precizează că în acest moment serviciul este destinat exclusiv femeilor. Mie nu mi-a plăcut ideea de a încurca emailul de Facebook cu cel pentru astfel de servicii, pentru care am un email special pe care îl folosesc.

Şi mai am o problemă: cum pot face retur? La secţiunea de întrebări şi răspunsuri nu apare această întrebare. Mare mea dilemă a apărut când am vizualizat categoria de încălţăminte. În ziua de azi când 90% din încălţămintea ce există pe piaţă nu se potriveşte la mărime asta chiar e o problemă destul de mare, pentru că unele persoană poartă de exemplu mărimea 38, dar li se potriveşte 39, şi pe site perechea de pantofi apare cu mărimea 38, dar există o şansă destul de mare ca acea pereche să nu se potrivescă… şi atunci rămâi cu ea sau o dai la un nou schimb…

În general ideea e bună, nu zic nu, dar dacă tu vezi ceva la cineva şi persoana respectivă nu găseste ceva care să îi placă la tine, nu va exista niciun schimb. Bineînţeles cu cât ai mai multe lucruri pentru schimb cu atât ai mai multe şanse să găseşti ceva pe plac şi celălalt să găsească ceva la tine.

Serviciul este unul cu plată. Orice schimb constă 19 lei şi include preluarea pachetului de la tine, livrarea şi retur cu pachetul cu obiectul de schimb. Livrare se face conform datelor stabilite de comun acord. 

Ce ziceţi, cum vi se pare ideea? Aţi încercat sau aţi încerca un “flip”?

Maidanezii nostri cei de toate zilele


Mă uit la TV şi văd iubitorii de animale cum sar noapte de noapte pe hingheri şi mă crucesc. Şi după ce mă crucesc bine, încep să mă revolt. Mă oamenilor, voi aveţi nevoie de un control serios la cap şi de ceva tratamente… sau mai bine zis voi aveţi nevoie să nu se mai dea bani de la stat pentru câinii maidanezi să vedem dacă îi mai iubiţi de nu mai puteţi. Căci nu-i aşa, dacă nu mai vin fondurile se termină şi iubirea asta a voastră de vă face să ieşiţi noaptea din casă ca să apăraţi nişte colţi care sfâşie. Dar, atâta timp cât vin fondurile de la stat şi de cumpărăm X6 că iubim câinii vagabonzi e bine, nu?
Haideţi să fim sinceri o dată în viaţă. Dacă iubeşti animalele atât de mult, îţi vinzi apartamentul de la oraş, îşi cumperi o casă la ţară şi te apuci de crescut şi îngrijit animale. Dacă iubeşti atât de mult câinii, îl iei acasă şi îi dai de mâncare şi ai grijă de ei.
Iubirea asta isterică, cu urlete şi ţipete pe străzi nu denotă decât interese ascunse şi în niciun caz o iubire reală izvorâtă din dorinţa de a face bine. Dacă tot vă daţi cu curul de pământ că iubiţi câini maidanezi că sunt şi ei nişte sufleţele, de ce nu îi luaţi acasă? Câţi din aia care ies noaptea din casă să se ia la trântă cu hingherii au luat un maidanez acasă? Aaa, păi nu e bun de luat de acasă, că e murdar şi nu e educat şi face în casă şi miroase. Am înţeles… în schimb e bun de lăsat pe străzi să sfâşie copii nevinovaţi nu? Că în general un copilaş de câţiva anişori e vinovat, îşi merită soarta de a fi sfâşiat de animalele lăsate slobode de străzi, căci oraşul este al câinilor şi idiotul ăla de copil nu are ce căuta pe teritoriul câinelui. Să stea dracului în casă, ce naiba caută afară să se joace, morţii mamii lui de copil…
Cam asta e gândirea voastră bolnavă, dragilor. Vă trântiţi cu curul de asfalt la 40 de grade la umbră pentru câteva javre şi scuipaţi un copil în nas că ăla nu are dreptul la viaţă. Cât de idioţi şi tâmpiţi la cap puteţi fi? Cât de bolnavi mintal puteţi fi? 
Stau şi mă întreb oare societatea cât o să vă mai suporte? Cât o să vă mai tolerăm minţile bolnave care pun mai presus viaţa unui câine faţă de viaţa unui copil?
Şi pentru că o să îmi săriţi în cap cu argumente idioate, aş vrea să ştiţi că am 3 câini acasă. DA, TREI, nu niciunul, nu unul, nu doi, ci TREI. Şi de toţi trei am grijă să fie în perimetrul alocat, să nu sară la oameni, toţi au padocuri, curăţenie, hrană şi merg la doctor. Şi pentru că toţi sunt de talie mare, mă costă o mică avere numai mâncarea lunar. Asta se numeşte să ai grijă de animalul de companie, nu urlatul pe străzi şi trântitul cu curul de pământ. Dar, dacă unul dintre cei trei căţei, numai ar mârâi la copilul meu sau la orice alt copil, l-aş eutanasia fără regrete în secunda doi, pentru că viaţa unui copil este tot timpul mai presus de cea a unui animal. 
Ştiu că minţile voastre bolnave nu au cum să înţeleagă ceea ce am scris eu mai sus. Nici nu mă aştept la aşa ceva, sunteţi prea prinşi în lumea voastră limitată şi prea lipsiţi de neuroni ca să pricepeţi că într-un oraş trebuie să te simţi în siguranţă. Că animalele nu au ce căuta pe străzi şi că da, eutanasierea este SOLUŢIA căci altfel nu vom putea opri înmulţirea necontrolată, din moment ce voi folosiţi fondurile alocate sterilizării pentru alte scopuri.
La fel de bine ştiu că interesul poartă fesul şi atâta timp cât primiţi fonduri (de la stat, de alţi bătuţi în cap denumiţi pompos iubitori de animale) toată treaba asta va continua… şi eu o să continui să mă crucesc şi să mă revolt.

Patanii pe ziua de ieri

Patanii pe ziua de ieri

Ieri a fost o zi minunată de marţi şi numai marţea se întâmplă treburi.

Doamna mama a pus un ou la fiert şi l-a uitat acolo pe aragaz. Care ou a tot fiert el aşa singurel până s-a terminat apa din ibric şi a explodat. Da, aţi citit bine: pur şi simplu a explodat. Era ou peste tot în bucătărie. Concluzia e că ouăle pot fi folosite cu succes pe post de grenade sau C4 oricând. Şi sunt ecologice.
Domnul K a fost la supermarket cu simpaticul bunic. Trebuiau să cumpere ei nu ştiu ce. În faţa lor la casă o bunicuţă cu 3 pungi de tacâmuri de pui şi o sticlă de vodcă. A plătit 2 tacâmuri şi nu mai avea bani şi de al treilea şi de sticla de vodcă. La ce credeţi că a renunţat? Exact, la punga de tacâmuri. În niciun caz la sticla de vodcă. Domnul K a venit acasă plin de remuşcări că oare de ce nu i-o fi dat banii bunicuţei ca să îşi ia punga de tacâmuri. Serios? Adică dacă ar fi avut numai mâncare şi trebuia să renunţe la ceva, cu mare drag. Dar, aşa… pentru băutură în niciun caz.
Page 20 of 26« First...10...1819202122...Last »
error: Content is protected !!