Jurnal de poseta #16

Un an nou cu gânduri bune

A mai trecut un an. Nu îmi vine să cred că iar o luăm de la capăt. Sunt cu un an mai înțeleaptă zic eu. Sau mai plecată cu vacă. Asta depinde din ce lumină mă văd. În niciun caz mai bătrână, căci se știe: femeile nu îmbătrânesc. Ele doar devin mai frumoase.

Am strâns ceva gânduri pentru 2017, pe care vreau să le împărtășesc cu tine.

Gânduri pentru mine:

În anul ce vine vreau să fiu mai organizată în ceea ce privește blogul și să scriu mai des. Sper să și reușesc. În fiecare an îmi pun acest gând în plan. Nu tot timpul reușesc. M-am decis să am mai multe articole în draft, pe care să le pot modifica și completa. Să notez fiecare gând și pe urmă să văd ce articol fac din el. Să public mai des articole cu produsele cumpărate. Să scriu mai des despre călătorii. Nu știu de ce nu reușesc, dar când zic că scriu despre un loc frumos mi se golește mintea. Mă uit la pagina albă și cuvintele parcă nu vor să vină.

Mă bate un gând să îmi închid abonamentul la Netflix. Prind câte un serial captivant și până nu îl văd pe tot nu mă las. Stau nopțile cu ochii în TV și a doua zi sunt varză. Abia reușesc să mă concentrez la birou. Probabil că de asta nu reușesc să fiu mai organizată și pe blog.

Încă caut o soluție pentru scrisul pe blog. WordPress pentru PC și mobil nu mă mulțumește. Scrivener, soluția pe care o folosesc acum, ar fi perfectă dar folosește Hunspell pentru corectarea ortografică ceea ce este groaznic. De câte ori am vorbit la ei la suportul tehnic mi-au tot promis că vor schimba cu spellcheck-ul Word, dar până acum nimic. OneNote ar fi o soluție dacă nu ar avea o sincronizare mobil/PC groaznică și de toată jena. Evernote nu are deloc spellcheck pentru română. Sper în 2017 să rezolv și această problemă.

Pentru mine personal nu vreau decât sănătate. În rest le fac eu pe toate.

Gânduri pentru ceilalți:

Îmi doresc ca lumea să se plângă mai puțin și să facă mai multe. Mă uitam la prezența la vot. Jalnic, altceva nu pot spune. Te-ai dus la schi în ziua de vot pentru că ție nu îți pasă. Dar când revii de pe Valea Prahovei, înjuri politicienii că nu îți fac autostradă. Păi de aia nu se face, că ție nu îți pasă. Pentru că tu nu vrei să schimbi nimic. Dacă tu nu vrei să te ajuți singur, de ce crezi că te-ar ajuta alții? Poate peste alți 4 ani…

Aș vrea ca românii să fie mai civilizați și să țină cont că țara nu e bunul lor personal. Țara asta este împărțită de milioane, fiecare cu dreptul lui. Dacă fiecare ar fi un pic mai civilizat, țara asta ar arăta altfel. Poate niște amenzi usturătoare pentru parcare neregulamentară ar rezolva o mică parte din problemă.

Mi-aș dori ca statul să taie ajutoarele sociale pentru persoanele ce pot munci dar nu vor. De ce să țin eu în spate pe unul sau pe altul care stă numai în crâșmă. Că lui nu îi convine să lucreze pe 900 de lei, când ia 600 stând degeaba. De mâine, hai să nu mai muncească nimeni și să aștepte de la stat. Atunci să văd de unde mai dă statul?

La mulți ani 2017 și să ne fie toate bune!

Rețetă pâine de casa

paine_de_casa

Am primit foarte multe întrebări despre cum fac să iasă o pâine de casă așa umflată și ce agenți de creștere folosesc. Ba chiar am primit întrebări și despre mașina de pâine pe care o am. Așa că azi m-am decis să scriu rețeta și modul de a face pâine de casă pe care îl folosesc eu.

Mașina mea de pâine este Moulinex Uno și o am de 6 ani. Am cumpărat-o la o promoție din Metro. Am scris deja un articol despre chinurile prin care am trecut până am reușit să obțin o pâine “ca la mama acasă”. Nu este cine știe ce de capul ei și face tot ce face o mașină normală de pâine. Numai că are niște rețete foarte încâlcite de tipul: pune 364,5 grame de făină și tot așa mai departe. Nu le-am respectat și nu le voi respecta niciodată. Eu pun din ochi cantitățile și aia e. Am învățat de pe blogul lui Adi Hădean că pentru un aluat pufos cantitatea de apă față de făină trebuie să fie de 1/2. Deci la 1 cană și jumătate de apă pun 3 căni de făină. Am 2 căni identice și pe alea le folosesc în loc de cântar.

Trebuie să știi că dacă la un aluat frământat cu mâna se pune întâi făina și în mijloc se pune lichidul și drojdie, la mașina de pâine e fix pe dos. Pui întâi lichidul și apoi făina. Acum nu zic că treaba asta e literă de lege, dar așa e scris în instrucțiunile de la mașina mea de pâine.

Ingrediente:

  • 50 de grame de un măsurat din ochi
  • 1 ouă
  • 4 linguri de iaurt + niște zăr care rămâne de la iaurt
  • 1 plic de drojdie uscată de pakmaya
  • 1 cană de lapte
  • 3 căni de făină

Cum fac pâine de casă:

Prima dată topesc cubul de unt într-un castron ceramic timp de 1 minut/1 minut jumătate la microunde. Cam până în momentul în care începe să împroaște prin cuptor. Scos castronul și sparg oul peste unt și bat bine cu o furculiță. Apoi, adaug 4 linguri de iaurt și zerul pe care îl lasă iaurtul, pun plicul de drojdie și amestec bine. Încălzesc 1 cană de lapte până aproape de punctul de fierbere și o amestec cu ingredientele din castron. Astfel toate ingredientele vor fi calde.

Torn amestecul lichid în mașina de făcut pâine de casă, apoi deasupra pun cele 3 căni de făină. Pentru că tot timpul folosesc cantitățile din ochi, uneori mai este necesar să mai adaug făină. Așa că stau în preajma mașinii de pâine și mă uit dacă se frământă bine și iese un aluat frumos sau e prea apos și mai trebuie să pun făină. Deoarece a mai pune apă/lapte este prea complicat, prefer să fie mai mult lichid de la început, că făină mai pot adăuga pe parcurs.

masina_de_paine

Setări folosite: 750 de grame (am 500, 750 si 1000), rumenire medie si programul 1 sau 3 in funcție de preferințe. Ambele durează cam 3 ore.

La setarea 1 a mașinii, iese o pâine de casă rumenită moderat cu coaja moale. La setarea de pâine franțuzească, iese o coajă crocantă. Când e gata scot pâinea de casă din mașină, o pun pe un suport de lemn, o umezesc un pic pe toate părțile cu apă caldă foarte puțin, cu îneca pâinea totuși) și a las sub un prosop să se răcească.

Sfaturi:

Am 2 căni la fel și le folosesc pentru măsurare
Toate ingredientele trebuie să fie calde, inclusiv făina să fie la temperatura camerei
Folosesc numai făină de Mopan, cu ea am obținut cele mai bune rezultate

Cum sa vorbești un articol

În ultima perioadă m-am gândit mult la o soluție care să mă ajute să scriu articole de pe telefon. Tastatura telefonului este prea mică și prea incomodă ca să-mi permită să scriu la aceeași viteză pe care o am când scriu de pe calculator. Deși am câteva aplicații care îmi permit să postez rapid pe blog, nimic nu a reușit să mă ajute să scriu mai repede ca următoarea aplicație: dragon dictation. Ca să înțelegi mai bine ceea ce vreau să spun trebuie să îți precizez ca acest articol este scris prin dictare cu ajutorul acestei aplicații. Toate frazele și cuvintele dictate au fost scrise aproape corect singura dată când ai existat o greșeală a fost când m-am bâlbâit eu puțin și programul nu a înțeles foarte bine ce am vrut să spun. Partea și mai minunată este că se conectează la Facebook și te lasă să postez tot ceea ce vrei doar dictând telefonului. Din păcate nu vei reuși să postez direct pe blog folosind WordPress sau alt program de postare, ci va trebui să scrii textul, de fapt să dictezi textul aplicației, și apoi să îl iei cu copy / paste și să îl publici. Din nefericire pentru persoanele care iubesc romgleza, aplicația nu recunoaște dictarea decât într-o singură limbă.

Unii oameni nu stiu sa vanda

img_0007

Ieri am trecut pe la Salonul Auto București doar ca să văd și eu ce se mai vinde și ce se mai întâmplă în lumea auto. Primul lucru pe care l-am observat e că unele firme nu sunt interesate să vândă. Deloc. Am mers la standul de navigații auto. În jur muzica dată la maxim de nu te înțelegeai om cu om. Întreb de o navigație anume pentru transportatori. Persoana de acolo ne lămurește buștean: ”aaa, păi astea sunt navigații speciale pentru camioane”. Atât. Nu că asta am și întrebat. Nici măcar ”hai să vă dăm o oferta, un pliant, o carte de vizită”. Nimic. Atât ne-au zis. Ne-am uitat și noi unul la altul, am mulțumit frumos și am plecat. Mai era ceva de zis? Nu cred.

img_0017

Apoi, ne-am izbit de indolența vânzătorilor de mașini. Când firmele astea fac selecția persoanelor pe care le trimit la târg cred că e ceva de genul: cine e cel mai nasol angajat? X! Atunci pe X îl trimitem la târg. La standul Maserati era un agent de vânzări hipser. Pantofi portocalii din piele întoarsă, pantaloni crem și parpalac maro deschis. Se plimba printre mașini, închizând și deschizând portbagajul din telecomandă, de parcă era ultima tehnologie extraterestră. Ca să mă înțelegeți bine prețului unui SUV Maserati este comparativ cu cel al unui BMW X5, deci nu vorbim de ultimul model de Ferrari ci de o mașină relativ normală la preț. Apoi, s-a uit la volan și a început să tureze un motor. Serios? Într-o hală plină de lume și cu o aerisire precară tu te apucă de turat motoare? Nici măcar o privire către persoanele interesate de mașini. De fapt, la un moment dat a și dispărut de la stand.

Singurul stand unde oamenii chiar făceau treaba a fost Hyundai. Acolo erau niște domnișoare care se plimbau printre mașini și întrebau pe toată lumea dacă e interesată de o ofertă la mașini. Imediat ce cineva spunea da, chema agentul de vânzări pentru lămuriri suplimentare și/sau ofertă. Că agentul de vânzări nu prea știa despre caracteristicile mașinilor, asta e altă poveste

La standul Kia am dat peste singurul agent care chiar cunoștea mașinile și caracteristicile acestora și cu care am putut avea o conversație inteligentă. Măcar aici chiar ne-a prezentat mașina, cu accent pe plusuri sau pe ce poate avea mașina în plus față de concurență.

Acum, eu să fiu în locul șefilor, i-aș da afară în secunda 2. Prezența la un târg reprezintă costuri de promovare pentru firmă. Și de obicei firmele participă la astfel de eveniment pentru a spori vânzările. Că Salonul Auto București este de fapt un prilej pentru copiii să se urce la volanul tuturor mașinilor și să facă ce vor ei pe acolo, sub privirile înțelegătoare ale mamelor, e partea a treia. Dar tu, ca angajat trimis acolo, să stai în scaun și să te uiți cu o privire ori sfidătoare ori plictisită la oamenii ce vin să vadă mașinile, nu pot înțelege. Dacă ai 1000 de vizitatori pe zi, din care 100 îți spun că sunt interesați să primească o oferă și 1 cumpără înseamnă că nu e o zi pierdută. Dacă tu stai și aștepți să vină omul să te tragă de mânecă… ce să mai zic?

Și mai interesant e faptul că BCR Leasing a angajat o gașcă de ”promoterițe” care stăteau în mijlocul halei și se uitau unele la altele sau butonau telefoanele. Împărțit oferte? Ce e aia!

Page 2 of 2112345...1020...Last »
error: Content is protected !!