Hotel review: Auberge De La Madone

peillon_france-1

Am dat peste hotelul Auberge De La Madone accidental. Căutam o cazare mai ieftină la Monoco (contradicție în termeni) și am dat peste pozele hotelului Auberge De La Madone din Peillon, Franța. Hotelul este situat pe o stâncă într-un mic orășel. De fapt, tot orășelul este construit pe o stâncă. Peillon este la 20 de km de Nisa. M-a cucerit din prima clipă cu aspectul său medieval, fiind o colecție compactă de case din piatră gri și străzi foarte înguste. Cu mașina se poate ajunge până la marginea caselor, în parcare, și de acolo se merge pe jos, prin pasaje aproape ascunse și uneori pe scări. Peillon este considerat unul dintre cele mai frumoase orășele medievale de pe Coasta de Azur și poate fi vizitat doar pe jos. Nu există loc de mers cu mașina. De fapt și drumul până acolo este foarte îngust și plin de ace de păr. Eram puțin speriată de drumului până la Auberge De La Madone, mai ales că în toate părerile de pe site-urile de călătorie eram sfătuiți să nu venim seara sau pe ploaie cu mașina. Din fericire, după experiența pe care am avut-o pe Stelvio, nu ne-a mai speriat nimic. Drumul spre Peillon ni s-a părut chiar larg, față de cele 48 de ace de păr de pe Stelvio.

În Peillon nu există magazine, singurele locuri comerciale fiind hotelul Auberge De La Madone și restaurantul. Dar, dacă vă aventurați până în punctul cel mai înalt, priveliștea va fi captivată. Trebuie să urcați ceva trepte pentru a ajunge pe platoul de sus din fața bisericii. Când am ajuns parcarea era plină, deși pe booking hotelul se laudă că are parcare. Am aflat la recepție că hotelul are parcarea proprie, numai că trebuie să mai urcăm încă 3 ace de păr pe drumul spre cimitir, care e și mai îngust decât drumul până la hotel.

peillon_france-4

Personalul hotelului a fost foarte drăguț și de ajutor. Hotelul este decorat în stil rustic/antic pe cât posibil, cu elemente moderne care sunt indispensabile. Holurile sunt înguste și fără ferestre și te duc cu gândul la castelele din secolul 14. Așa mi-am adus aminte experiența din Hotelul Două Turnuri de la Peleș. Dacă nu ai ajuns încă acolo, te sfătuiesc să mergi.
Camera destul de mare, dar ciudată după standardele hotelurilor moderne: la intrare este o cameră mică doar cu toaleta (fără nicio aerisire în afară de un ventilator de perete), apoi o cameră mai mare cu baia propriu-zisă (cadă, chiuvetă) despărțită printr-un perete de sticlă de cameră principală. Peretele de sticlă (mată) folosește cumva ca aerisire pentru baie, numai că tot aburul de la baie intra în cameră. Iar camera era dotată numai cu ventilator și am simțit din plin lipsa aerului condiționat.

peillon_france-2
Prețurile pentru cazare diferă în funcție de tipul de cameră: cele cu vedere în spate sau către pereții interiori costă mai puțin. Noi am ales o cameră cu vedere către vale și a trebuit să plătim în plus. Dar toate neajunsurile constatate pălesc în fața priveliștii minunate. Să stai seara pe mica terasă a camerei de hotel, cu un pahar de apă rece în față (sau vin după preferințe) și să admiri apusul soarelui peste vale – de neprețuit.

peillon_france-3Restaurantul este foarte scump, așa că am preferat să mâncăm la Nisa. Prețul pentru cină pentru o persoană variază între 40 și 80 de euro. Domnul K era să facă un atac de inimă când a auzit. În schimb, în Nisa am găsit un restaurant drăguț unde am mâncat amândoi cu 40 de euro, 2 feluri de mâncare.
Ca în orice hotel, internetul nu a avut cine știe ce viteză. Oricum, am putut fi fericiți. A fost cu mult mai bun decât cel din Austria sau Italia, care se deconecta la fiecare minut. Domnul K a reușit chiar să se joace online. Cu chiu cu vai, dar a reușit. Iar eu am reușit chiar să lucrez un pic.
Serviciul de recepție al hotelului nu este disponibil 24/7. Așa că dimineață când am vrut să plecăm, plătește dacă ai cui. Am dat peste grădinar, care amabil a notat datele de pe cardul de credit și a spus că vor debita cardul când va apărea recepționerul. Deci dacă ajungi vreodată la Auberge De La Madone în Peillon este bine să știi că înainte de ora 9 nu ai cui plăti. Cu toate că am stat cu ceva emoții, au debitat de pe card numai suma datorată. Ca sa vezi, francezii nu sunt hoți. Factura am primit-o ulterior pe email.

Hotel review: Villa Ca’ D’oro Mestre

Când a fost vorba să mergem și la Veneția am început să caut hoteluri cu loc de parcare. De fiecare dată când plec în concediu cu mașina, acesta este un aspect important pentru mine. Țin la mașinile pe care le am și mai ales nu am chef de probleme fix în concediu pentru că am parcat undeva unde nu aveam voie doar pentru că nu am știut lucrul acesta. Dar, hotel cu parcare în Veneția este un lucru aproape de imposibil. Până nu am ajuns acolo nu am știut că în Veneția există o singură parcare pe singura bucată de pământ ce leagă orașul de uscat. Acolo e și gara și stația de autobuz. În rest, doar apă, bărci și poduri. Hotelurile pe care le-am găsit și care ofereau și loc de parcare aveau niște prețuri imposibile pentru acest serviciu. Cel mai mic preț a fost de 30 de euro pe zi. Așa că m-am decis că e mai bine să caut cazare în apropiere, într-o locație de unde să pot ajunge simplu la Veneția cu mijloacele de transport în comun.

Mestre
Villa Ca’ D’oro este situată în orășelul Mestre, la 30 de minute de mers cu tramvaiul de Veneția. De pe autostradă este relativ ușor de ajuns, vila fiind situată undeva la periferia orașului. Așa că după ce am ieșit de pe autostradă, am mers câțiva kilometri și pe dreapta am dat de vilă. Aceasta are intrare prin față, pe o stradă laterală și intrare prin spate, direct din șosea, unde se poate parca mașina. Curtea este împărțită în 2 zone: partea de parcare cu pietriș și partea de relaxare cu iarbă. Ne-a întâmpinat proprietarul care este o persoană foarte drăguță și deschisă la dialog. Vorbește și puțină engleză, deci vă puteți înțelege cu el chiar dacă nu știți italiană. Eu m-am înțeles destul de bine cu el în italiană. Ne-a arătat camera, care este fix ca în poza de pe site: spațioasă, curată și, cel mai important, are aer condiționat. Când am ajuns noi era o zi caniculară de-a dreptul, așa că AC-ul din cameră a fost binevenit. Ne-a așteptat inclusiv cu apă rece, pusă în frigiderul din cameră, din partea casei.

Gazda noastră, obișnuită cu turiștii care se cazează la Villa Ca’ D’oro doar pentru a merge la Veneția era deja pregătită. Am deschis gura doar să zic: am vrea să mergem… și el a completat: la Veneția. Stația de tramvai este la aproximativ 5 minute de mers pe jos de vilă. Vila este în lateralul unui sens giratoriu și se merge până la următorul sens giratoriu, se face stânga și la câțiva metri este stația de tramvai. Partea un pic nasolă este că pe o porțiune de drum de la vilă până în stație nu există trotuar, așa că trebuie să mergi pe acostament. Dar cu puțină atenție s-a rezolvat cu bine și acest aspect. Pentru că am mai avut probleme cu cumpărarea de bilete și cu controlorii prea zeloși în Ungaria, am întrebat gazda cum se face să cumpărăm bilete ca să evităm problemele. Ei bine, spre surpriza mea avea deja bilete cumpărate. Prețul unui bilet este de 1,5 euro pentru o călătorie. Deci 2 persoane x 2 călătorii = 6 euro. Ne-a dat inclusiv bonul de cumpărare ca să fim siguri că prețul e fix ăla.

camera_mestre

În cameră este un par dublu confortabil, un birou cu veioză, un dulap mare, un dulap mai mic ce ține loc de suport TV și ascunde frigiderul, noptiere, veioze pe noptiere și un fotoliu. Camera are balcon, așa că am putut fuma acolo. În baie există duș, chiuvetă, bideu și pe lângă săpun, prosoape, foehn, etc. am găsit chiar și trusă de cusut. Toate băile de la toate hotelurile în care am stat din Italia au și bideu. Prizele sunt un pic ciudate deoarece sunt foarte mici și ai impresia că un încărcător de telefon nu se va potrivi, dar nu ai de ce să îți faci griji. Au aceeași dimensiune ca și prizele noastre, deci se potrivesc fără probleme.

Villa Ca’ D’oro este foarte bine întreținută și arată extrem de bine. Nu vezi semne de deteriorare și este foarte curat peste tot. Gazda noastră chiar meșterea ceva atunci am ajuns noi și a trebuit să se scuze că era plin de vopsea. Curtea este curată și îngrijită, cu mese și scaune unde putut bea cafeaua dimineața. Există și loc de joacă pentru cei mici, în caz că ai plecat în concediu cu ei. Singura problemă au fost țânțarii. Deci eu nu am văzut în viața mea asemenea țânțari. Parcă erau ieșiți dintr-un film de groază, mutanți nu altceva. Mari cât o libelulă aproape, când te mușcau ziceai că te-a împușcat cineva.Și lăsau niște blânde imense, care se mai și umflau.

O mare problemă pentru mine a fost și căldura umedă, sufocantă. Seara am dat drumul la AC și s-a răcorit în cameră, dar noapte l-am închis. M-am trezit pe la o bucată de noapte, lac de transpirație, bocind în hohote (cel mai probabil am visat ceva foarte urât) de nu reușeam să mă liniștesc. Așa că l-am rugat pe domnul K să dea drumul la AC că mor încet. Cum s-a răcorit în cameră, cum m-am liniștit și eu și am dormit bine până dimineață.

Deși vila are Wi-Fi, nu ne-am atins de internet pentru că nu am avut nevoie. Eram super obosiți seara de la călătoria la Veneția și a doua zi plecam spre casă așa că am preferat să ne odihnim. Micul dejun a fost inclus în prețul camerei. Asta e o altă păsărică de-a mea când merg în concediu. Deși acasă sar mai tot timpul peste micul dejun din lipsă de timp, în concediu îmi place să am micul dejun inclus și astfel pot să sar peste prânz de exemplu. Nu a fost foarte bogat, am avut mezeluri, ouă fierte, unt, gem, lapte, suc, cafea, dar a fost mulțumitor. Totuși am dus dorul paparei cremoase cu care m-am obișnuit la Paprika M1, dar asta e altă poveste.

Preț pe cameră cu mic dejun inclus pentru 1 noapte: 70 euro. Rezervare făcută pe booking.com

error: Content is protected !!