Jurnal de poseta #15

La noi încă mai există Real și merge destul de bine, după părerea mea, fiind cam singurul loc unde găsești fructe și legume de la producătorii locali. Așa că îmi fac cumpărăturile des acolo. De câtva timp a apărut în parcare o mini terasă cu mici și bere, numai potrivită să bagi în tine după o sesiune obositoare de shopping. La această terasă era așezată frumos pe o băncuță o doamnă. Îmbrăcată într-o salopetă gri cu pete albe, să facă notă pestriță cu mediul, și accesorizată cu lanțuri de aur și ghiuluri, molfăia satisfăcută un mic. Lângă ea într-un coș din ala tip mașinuță, un copil ce nu părea să aibă mai mult de 4 ani. Deodată, pestrița mamă se repede la cărucior de am crezut ca s-a înecat copilul și urlă:

– Pizda mătii uite ce ai făcut si alt tricou nu mai am să te schimb!

Vă spun sincer că până și mie mi-a înghețat inima când am auzit-o cum rage. Copilul s-a uitat speriat la ea și i-a întins tremurând doza de Fanta Madness pe care o avea probabil tot de la ea. Apoi, a lăsat privirea în pământ probabil așteptând și palma aferentă urletelor. Din fericire, doamna pestriță s-a uitat în jur, a văzut că lumea s-a oprit în loc să se uite la ea, și s-a abținut de la alte comentarii, întorcându-se senină la activitatea de molfăire a micilor.

Copilul ăla are toate șansele să devină agresorul de mâine. Că așa a văzut el mă-sa.

 

Comenteaza cu facebook

comments

2 thoughts on “Jurnal de poseta #15

  • 12 August 2016 at 10:53
    Permalink

    Bine spus 🙁
    Si ne mai intrebam de ce tinerii sunt asa cum sunt 😀 . Nu ne uitam in urma….

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!
%d bloggers like this: