Jurnal de poseta #14

Ioana si ora de religie

În clasele 5-8 am făcut religie și nu am mai murit. De fapt dacă stau bine să mă gândesc cred am început undeva mai devreme. Nu îmi aduc aminte foarte multe despre orele de religie decât că era încă o materie la care trebuia să știu niște chestii pentru că aveam lucrări de control și note. Acum nu vreau să crezi că susțin religia în școli. Dimpotrivă, sunt chiar vehementă împotriva acestei materii în școli sau oriunde altundeva decât în biserică, și eventual nici acolo prea mult. Vreau doar să îți povestesc o întâmplare pe care mi-o aduc aminte bine, mi-a rămas întipărită undeva pe un neuron.

Ioana mi-a fost colegă toată generala. Era o fată micuță, blonduță și destul de rebelă. Ioana noastră era slabă, atât de slabă că o bătea vântul pe stradă. Și mică, și slabă și blondă… și nici la școală nu excela prea mult. Acum Ioana dragă, te rog să nu te superi, dar atât mă ajută pe mine memoria după atâția ani. Prin clasa a 8 a (sau mai devreme) ne-a venit un nou profesor de religie. Doamna pe care o avusesem până atunci intrase în concediu de maternitate. Noul profesor, un tip tinerel, abia ieșit de pe băncile facultății de preoți, cu ochii lui căprui, părul negru și fizicul lui Sheldon Cooper din The Big Bang Theory a cam dat-o pe spate pe Ioana. Ce zic eu dat pe spate? A pus-o cu cracii în sus de tot. Era Ioana noastră atât de îndrăgostită de profu’ de religie încât ar fi sărit în mare cu o ancoră agățată de gât pentru el. Din fata rebelă și neascultătoare, tot timpul pusă pe șotii, a ajuns cumințenia în persoană. Purta fuste lungi, se ruga și nu auzeai decât vorbe de duh de la ea.

Păcat că la învățătură nu a ajuns să exceleze. De fapt excela Ioana noastră la o singură materie. Ajunsese să aștepte orele de religie ca pe sfintele moaște. Ar fi fost în stare să învețe Biblia pe de rost numai să o remarce cumva profu’. Era atât de îndrăgostită Ioana, că pe la finalul clasei a 8 a vine la profesor și îi spune cu ochii în lacrimi că părinții nu o lasă să dea la liceul de teologie. Cred că toată clasa a avut un șoc când a auzit ce vrea să facă Ioana. Până și profesorul s-a uitat uimit la ea și i-au trebuit câteva secunde să se reculeagă.

Dar și-a revenit destul de repede și, conștient fiind de îndrăgosteala Ioanei, i-a dat un sfat: să facă un liceu normal, astfel mulțumindu-și părinții și dacă vrea să urmeze mai apoi calea religiei să de-a la facultate. Atunci părinții nu ar mai fi oprit-o. Ioana a fost mulțumită de sfatul dat de profesor și cred că l-a urmat.

Comenteaza cu facebook

comments

3 thoughts on “Jurnal de poseta #14

  • 8 August 2016 at 10:48
    Permalink

    😛 😛
    Ce sa zic?! M-ai facut sa rad :).

    Reply
  • 9 August 2016 at 12:31
    Permalink

    Serios?! Asta chiar s-a intamplat? :)) Din povestirea ta am dedus ceva ,si anume ,daca iti place profesorul poti deveni buna la orice materie . 😀

    Reply
    • 9 August 2016 at 12:34
      Permalink

      Mi-a ramas intiparita povestea pe neuron. Nu imi aduc multe aminte din generala, dar asta o stiu bine. Macar proful a dat un sfat bun. PS. Nu neaparat daca iti place proful devii bun la orice materie. Si mie mi-a placut proful de mate, dar nu s-a prins nimic de mine.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!
%d bloggers like this: