Din dragoste pentru gust

Ajungi acasă după o zi obositoare de muncă. Iţi dai jos haina de corporatistă, de femeie ocupată şi încerci să iţi pui haina de gospodină. Eşti obosită, dar nu te laşi. Nu ai mai folosit haina de gospodină de mult timp. Cumva, totuși, parcă încă te simţi bine. Deschizi calculatorul şi începi să cauţi reţete pentru masa de Paşte. Anul acesta eşti decisă să înlocuieşti mâncarea la pachet şi să ai şi tu cele cuvenite pe masă, făcute de mânuţa ta. Oricum te fereşti să alegi ceva complicat, te concentrezi şi reuşeşti să găseşti reţete simple, dar de efect pentru masă. Ce ar fi dacă de Florii ai face o repetiţie, să vezi ce şi cum iese? Dacă cumva dai greş, măcar poţi comanda din timp bucatele.

În timp ce îţi pregăteşti concentrată lista de ingrediente, apare domnul soţ.
– Ce faci?
– Pregătesc lista de ingrediente pentru mâncarea de Paşte.
Vezi cum ochii i se bulbucă brusc, înghite în sec şi reuşeşte să miorlăie amărât:
– Faci şi drob de miel, nu?
Ce răspuns ai mai putea să dai în afară de:
– Da, dragul meu.
Te apucă un pic jalea, mai că îţi vine să plângi, dar adăugi pe lista de ingrediente şi organe de miel.
În ziua aleasă pentru gătit eşti pe o parte fericită că ai reuşit să scapi de proiecte şi prezentări complicate în Power Point şi pe de o parte eşti îngrijorată că nu ştii prea bine ce o să iasă. Înşiri toate ingredientele pe masă şi încerci să te organizezi: oale, tigăi, castroane. Fierbi, toci, amesteci… baţi ouă, ungi tăvi, pregăteşti cuptorul, guşti. Ceva lipseşte! Îl chemi pe domnul soţ şi îi dai şi lui să guste.

– Lipseşte ceva şi nu îmi dau seama ce!
– Lipseşte un pic de gust.

Iar tu rămâi trăsnită. Gustul ăla de unde îl iei? Furioasă, iei la rând toate dulapurile în speranţa că vei găsi ceva care să te ajute. Pe un raft, într-un colţ descoperi o pungă de Vegeta. Iată şi gustul pe care nu reuşeai să îl găseşti. Îţi face cu ochiul şi întinzi hipnotizată mâna spre punga cu gust. Presari pe mâncare şi te simţi imediat uşurată. Bucătăria de devenit instant un loc prietenos.

Istoria Vegeta datează din 1958 şi este una lungă şi frumoasă. Astăzi caută blogger oficial pentru o lună de zile. Iar eu sper că voi eu aceea, deoarece îmi va da şansa să coordonez o campanie de suflet în care, alături de alţi voluntari, voi găti pentru copii dintr-un centru de plasament. Aceasta va fi şansa mea de a ajuta, chiar dacă vocile rele spun că eu nu ştiu să gătesc foarte bine, vă rog să nu le ascultaţi. Când este vorba de o cauză nobilă, pot face tot posibilul să fie mâncarea gustoasă… cu un pic de Vegeta!

Articol scris pentru campania blogalinitiative.ro

Comenteaza cu facebook

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

error: Content is protected !!
%d bloggers like this: