Calendare Advent 2016

Calendare Advent au stârnit atât de multă vâlvă încât cred că vor fi ”the next big thing”. Anul trecut le-am ignorat cu grație, ca să zic așa. Mi-am adus aminte că există după ce majoritatea erau sold out. Așa că anul asta m-am gândit să încep din timp și să îți prezint câteva.

Paul & Joe Advent Calendar

52f583bfb1723169347294d9032dbd25
Calendarul de la Paul & Joe este mai puțin cunoscut, atât de puțin cunoscut că abia anul acesta s-au decis să scoată un Calendar Advent. Are un aranjament destul de straniu, căci unele ferestre sunt doar ilustrații, unele ferestre dau într-altele. În total sunt 12 ferestre, dar doar 6 produse. Va apărea în noiembrie, dar te poți uita pe ASOS, cu vreo săptămână înainte. Preț: 56 lire.

Benefit Advent Calendar

Calendarul Benefit, denumit Benefit Girl O’Clock Rock, va conține 12 mostre cu ele mai bine vândute produse Benefit. Valoarea produselor este de 68,46 lire, dar prețul calendarului va fi de 34,5 lire. Vestea proastă e că se va găsi exclusiv în Debenhams, care nu au auzit că există și România pe hartă pe undeva în Europa. Așa că dacă îl vrei trebuie să te rogi de cineva din UK să ți-l trimită.

Clarins Advent Calendar

clarins-advent-calendar-1

Calendarul Clarins va fi scump, foarte scump chiar, cu un preț de 95 de lire. Dar în ciuda prețului, este superb. Calendarul va conține produse cosmetice și… tada… decorațiuni. Este o adevărată reinventare a unui calendar Advent. Un mix între cosmetice și decorațiuni, cine s-ar fi gândit? Iar produsele cosmetice vor fi foarte diverse: creme de mâini, Beauty Flash Balm, boostere etc. Se lansează luna următoare, dar poate fi precomandat.

Rituals Advent Calendar

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Deși l-am lăsat mai la urmă, trebuie să își spun că Rituals Advent a apărut deja. Și în el găsești de toate: de la creme de corp, pentru mâini, gel de duș și parfum până la scrub cald și spray pentru lenjerie. Să mai zic că trimit și în România?

L’Occitane Advent Calendar

loccitane-advent-calendar-e1444397336935

În cazul în care cele mai sus nu te-au convins, opțiunile sunt deschise.  L’Occitane Advent Calendar amestecă și el produsele de beauty o surpriză pentru casă. Prețul este unul chiar foarte bun: 39 de lire. Sunt convinsă că va dispărea rapid din stoc.

The Body Shop Advent Calendar

body-shop-advent-calendar

Anul trecut The Body Shop Advent Calendar a dispărut pur și simplu. Nici nu am apucat să aflu bine el, că paf deja era stocul zero. Acum acesta va conține Spiced Apple Shower Gel 60 ml, White Bath Gloves, Vitamin E Moisture Cream 18 ml, Camomile Gentle Eye Make-Up Remover 60 ml, Shea Lip Butter 10 ml, Eyeshadow Brush și British Rose Instant Glow Body Butter 200 ml. Se pare că vor exista trei calendare din care putem alege: verde standard la £60, roz deluxe la £80 și roșu la £99.

Și zău dacă vreau să își spun că în magazinele din afară sunt calendare advent cu prețuri de la 5 lire. Vrei să îți povestesc despre ele?

 

Toamna nu-i ca vara

Relativitatea fiind relativă, mi-am dat seama că toamna nu-i ca vara. Să vii duminică seara de la 28 de grade și să trezești luni la ora 6 cu 8 grade, înseamnă un stres termic pe care corpul meu îl respinge. Îmi e frig, îmi e foarte frig. Chiar nu înțeleg de ce vremea asta nu vrea să aducă toamna treptat: azi 26, maine 24, poimâine 22 și tot așa ca să mă pot și eu obișnui cu noile condiții termice.

Am alergat prea mult vara asa și toamna a venit și cu mai multă alergătură. Mama s-a mutat din orașul ei în orașul meu și toată vara nu am făcut altceva decât să supraveghez muncitorii care au lucrat la renovare și tot a ieșit prost. Nu mai găsești meseriași buni sau chiar dacă sunt buni fac treaba în bătaie de joc. Echipa care a venit la mine, fugea de ici colo, de la o lucrare la alta, într-o cursă continuă. Logic că nu poți face bine, dacă azi pui o bucată de gresie și mâine fugi în altă parte, poimâine pui o bucată de parchet și iar fugi. O lucrare de 3 săptămâni a durat 2 luni. Când au terminat, într-un final, am constatat că din rosturile de la gresie sare chitul, parchetul joacă, prizele nu merg, instalația de apă dă rateuri. Logic că meseriașii nu mai răspund la telefon. Așa că ia-o de la capăt și caută electrician, instalatori și tot așa mai departe.
Pur și simplu sunt obosită. Mult prea obosită pentru a duce toate în spate. Merg dimineața la birou, după amiază fug la mama și aștept meseriașii care nu apar niciodată la timp, ajung seara acasă la 8-9, fac mâncare și cad ruptă. Și e frig și urăsc frigul. Pielea mea este în revoltă completă de la frig. Schimbările astea bruște or să mă îmi ucidă pielea cât de curând.

Dar există și o parte bună a lucrurilor. A început să îmi placă tare mult șamponul uscat Batiste. Când nu ai timp chiar e un real ajutor. În plus, am devenit foarte bună prietenă cu cremele hidratante pentru ten uscat. Uimitor și pentru mine căci am tenul gras.
Tu ce ai mai făcut în ultima perioadă?

O fi rau la privat, dar la stat e si mai rau

Când am scris articolul de aici, multă lume mi-a sărit în cap că fac reclamă mascată, că la privat e rău, că cer numai bani și nu oferă condiții și alte asemenea. Eu am vrut doar să povestesc experiența mea. Nu am avut ce reclamă să fac, deoarece am plătit absolut orice, nu am primit nimic gratis și nici nu am făcut vreun troc. Din punctul meu de vedere, toată experiența pe care am avut-o la Arcadia Iași a fost una pozitivă. Da, am plătit o căruță de bani, dar am fost tratată bine și atât eu cât și ficior suntem foarte bine. Nu îmi pare rău nicio clipă de banii dați, chiar dacă la stat aș fi ieșit ”mai ieftin”. Poate că așa ar fi fost, dar cu ce preț?

La spitalul municipal Suceava, în ultima perioadă, au fost 3 cazuri de copii morți din cauza din cauza infecțiilor intraspitalicești. Cum e ”normal” în România, directorul spitalului și celelalte cadre medicale au încercat să mușamalizeze totul. Din cei trei copii, unul a murit la numai 27 de ore de la naștere. Copilul a fost declarat sănătos la naștere. Cum poate să moară un copil sănătos după numai 27 de ore? Mister total. Cazul a fost expus pe câteva bloguri locale și apoi a fost preluat de Catălin Tolontan. Abia atunci s-au sesizat și organele abilitate care, chipurile, aveau deja ”în lucru” un dosar.

Și atunci cu ce ”tupeu” să te duci să naști la stat? De fapt, stau și mă întreb cu ce tupeu mai faci un copil în România de azi. Te mai uiți la bani? Probabil că nu. Singurul lucru trist e că unii doctori care sunt la spitalul de stat, sunt și la privat. Doar atitudinea e schimbată uneori.

Nu știu ce am putea face. Să ardem spitalele din temelii? Să ridicăm altele? Sau mai bine naștem acasă cu moașa comunală, ca pe vremuri?

Tu ce ai face sau ce ai făcut? Unde ai născut, la stat sau la privat? Sau acasă?

Bucuria copilarie – spalatul covoarelor

Ieri am văzut ceva uimitor: două persoane mai în vârstă care spălau covoare în fața porții. Deși acum covoarele se spală la spălătorie, activitatea celor doi m-a dus cu gândul la copilărie. Vara, nu era distracție mai mare decât spălatul covoarelor. Mai întâi trebuia ales un loc în curte sau în fața porții care să fie betonat, relativ drept, dar și puțin în pantă ca să se scurgă apa. La noi în curte exista un singur asemenea loc: lângă pompă și sub mărul cel bătrân. Adică, un loc perfect la sol, dar imperfect din punctul de vedere al amplasării sunt copac. Cădeau frunze și era umbră. Așa că se apela la rudele ce dețineau locul perfect de spălat covoare. Nașa era deținătoare supremă a unui astfel de loc. O bucată betonată din fața garajului. Bucată ce era un pic în pantă, nivelată aproximativ perfect și cel mai important: era soare toată ziua.

carpet_wash

Covoarele se cărau de o locație la alta cu ajutorul unui cărucior de butelii, la care împingeam frenetic eu și verișoarele mele. Bărbații întindeau covorul cel mai mare, scoteau furtunul cel lung, îl legau la apă și apoi dispăreau la un păhărel mic… doar munca e epuizantă. Noi, copii, sărea repede din șlapi și ne tăvăleam pe covor. Apoi, apăreau mama și nașa. Se dădea drumul la apă și începea ”mozolirea” covorului. Săream, urlam, țipam, ne fugăream, ne trânteam pe covorul ăla de ziceai că nu va prinde ziua de mâine. Și toate astea în apa rece ca gheața, care devenea un pic mai călduță expusă la soare. Când mama și nașa considerau că apa a intrat bine în covor, urlau la noi să ne luăm șlapii în picioare. Scoteau o punguță cu un praf alb și îl împrăștiau pe tot covorul. Uneori punguța conținea detergent (dacă aveam noroc), alteori sodă caustică. De asta și țipau la noi să ne luăm șlapii în picioare. Se scotea din pod ”peria de covoare” din pod. Era o perie specială, folosită doar pentru spălatul covoarelor, cu perii lungi și foarte tari, la care s-a atașat o coadă lungă de lemn. Era grea și aiurea de mânuit, dar pentru noi era instrumentul suprem ce nu putea lipsi. Și dăi și freacă, și mai freacă până ne ieșeau ochii ca la broască. Cel mai urât îmi era să frec franjurii de la covor pentru că se încâlceau. Când mama și nașa se plictiseau să ne privească, chemau bărbații de la ”păhărel” să se apuce să frece bărbătește.
Ultima etapă era clătirea. Cum pe atunci nu existau ”curățătoare sub presiune”, toată presiunea era creată prin punerea degetului pe furtun. Și clăteam până era mama mulțumită că nu mai iese spumă. Veneau iar bărbații și ridicau covorul, se clătea și pe spate, iar apoi era întins pe gard să se usuce. Cu puțin noroc, nici nu ploua vreo două zile până se usca. Apoi, urmau covoarele mai mici. Aici ne puteam descurca și singure, nu mai era nevoie de bărbați. Mama și nașa dictau ordinea în care spălam covoarele mai mici și tot ele le întindeau pe gard. Noi era doar cu bălăceala, frecatul și clătitul. Eram muncă nu glumă, dar pentru noi totul era o joacă. Și doamne cât îmi e de dor de acea perioadă.

Page 1 of 11912345...102030...Last »
error: Content is protected !!